vineri, 21 iunie 2013

IONEL GHEORGHIȚĂ DRĂGUȘANU – EROUL DIN SUFLETELE NOASTRE!

Afganistan

Misiunile de patrulare ale militarilor Batalionului 341 Infanterie “Rechinii Albi”se desfășoară conform graficului. Militari desăvârșiți, bărbați curajoși, oamenii știu că se poate întâmpla orice. Între ei, caporalul Ionel Gheorghiță Drăgușanu este mereu pregătit să-și îndeplinească misiunea, ca sanitar la grupa 1 evacuare răniți. Misiunea de salvator, căci știe bine greutatea secundei, atunci când este vorba de viața camarazilor săi.

Afganistan, 20 iunie 2006

Misiunea de patrulare se desfășoară conform graficului. Până în acea secundă...explozia rupe timp, spațiu și viață. La 40 de secunde diferență, rutina din tabăra militarilor români este ruptă de strigătul de durere al comandantului. El, SALVATORUL, nu mai putea fi salvat! Puterea exploziei și câteva secunde au făcut diferența între viața și moartea lui Ionel Gheorghiță Drăgușanu.

România, Murfatlar

Iremediabil, destinul unei familii este curmat. El, tatăl și soțul nu mai este! Mai tare decât orice explozie, durerea sfâșie inimile celor două ființe dragi: soția și fiica.

România, Murfatlar, 24 iunie 2006

Traficul pe șoseaua Constanța- Murfatlar este oprit de trecerea cortegiului funerar. Ionel Gheorghiță Drăgușanu este purtat pe ultimul său drum. Camarazi, prieteni, oameni care nu l-au cunoscut, oficialități militare și civile, cu toții sunt înmărmuriți. Cu toții încearcă neputincioși să aline durerea familiei. Ionel Gheorghiță Drăgușanu își găsește odihna veșnică în glia Patriei. Patria căreia i-a jurat credință, chiar cu prețul vieții!

România, Murfatlar, 20 iunie 2007, 20 iunie 2008, 20 iunie 2009...

Timpul se scurge impasibil. Nu și pentru Slt.(p.m.) Ionel Gheorghiță Drăgușanu! Lacrimile familiei sunt dublate de lacrimile ce brăzdează fețele călite în luptă ale camarazilor. An de an...

România, Constanța, 30 noiembrie 2011

Consiliul Director al LMP a votat, în unanimitate, ca premiul anual “Cel mai bun militar profesionist al anului” să aibă titulatura “Ionel Gheorghiţă Drăguşanu”, în memoria eroului căzut la datorie.

România, Murfatlar, 20 iunie 2013

La 7 ani de la dispariția prematură a Slt. (p.m.) Ionel Gheorghiță Drăgușanu are loc ceremonialul militar și religios de comemorare. Alături de familia eroului sunt prezenți reprezentanţii  conducerii M.Ap.N.- gl.lt.dr. Dan Ghica Radu, gl.mr.dr. Nicolae Ionel Ciucă, gl.bg.dr. Vasile Hermeneanu - reprezentanţi ai Primăriei Murfatlar, camarazi  ai eroului din Batalionul 341 Infanterie “Rechinii Albi” şi unităţi ale Brigăzii 9 Mecanizate, reprezentanți ai LMP, cadre în rezervă şi în retragere, reprezentanţi ai Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”- filiala Constanţa. Din soborul de preoţi face parte şi  preotul  militar Dragoş Ciobanu, cel care a oficiat slujba religioasă din 21 iunie  2006, în tabăra Batalionului 341 Infanterie “Rechinii Albi”din Kandahar.

Gl.lt.dr. Dan Ghica Radu, locţiitorul şefului SMG,  a reamintit auditoriului că  Ionel Gheroghiţă Drăguşanu  a făcut sacrificiul suprem pentru binele ţării şi poporului său, jertfa sa făcând parte din tributul de sânge al Românie în lupta contra terorismului internaţional.

Mesajul emoționant al Gl.mr.dr. Mircea Savu, șeful SMFT, a fost transmis familiei: „Se împlinesc șapte ani de când camaradul nostru, sublocotenentul (p.m.) Ionel Gheorghiță Drăgușanu, servind patria sub drapel în teatrul de operații din Afganistan, a făcut sacrificiul suprem pe altarul slujirii eroice a Armatei României și a patriei sale...Sublocoteneltul (p.m.) Ionel Gheorghiță Drăgușanu a dat dovadă de onoare, demnitate și curaj, nepregetând nici un moment să depună toate eforturile necesare și să se implice în mod activ și dedicat pentru îndeplinirea misiunilor încredințate la cel mai înalt nivel de profesionalism. Sunt convins și copleșit totodată de gândul că ar mai fi avut multe de dăruit tuturor în această viață...”

Gl.bg. dr. Nicolae Ionel  Ciucă, comandantul Diviziei 2 Infanterie  “Gemina” a înmânat familiei eroului o scrisoare emoționantă, în aceeași măsură: “Tăcerea tinerilor din morminte

Uciși! din dragoste de țară și datorie împlinită

Cere răspunsuri de la noi...

Nu am avut niciodată puterea de a pricepe până la capăt „chimia” tainei care într-o clipă schimbă fundamental viața unui om, îndreptând-o hotărât spre o țintă, necunoscută până atunci, netrăită, dar care germină poate cu răbdare, demult, în întunericul inimii.

Iată de ce...

Eroii rămân veșnic în amintirea noastră, a militarilor, iar momentele grele ale despărțirii de ei nu sunt niciodată uitate. E ca un semn de fraternitate peste moarte prinși cu toții peste umeri, ca într-o horă, cu capetele plecate spre pământ.”

Fost comandant al Batalionului, Col. Vasile Vreme a evocat, cu emoție, personalitatea lui Ionel Gheorghiță Drăgușanu.

Ceremonialul s-a încheiat  cu depunerea  coroanelor de flori  din partea  conducerii M.Ap.N., comenzii Batalionul 341 Infanterie “Rechinii Albi”, serviciului  medical al Brigăzii 9 Mecanizate, Primăriei Murfatlar,  Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor “Regina Maria”- filiala Constanţa şi  Ligii Militarilor Profesionişti.

România, Murfatlar, 20 iunie 2014, 20 iunie 2015, 20 iunie 2016...

Cu statornicie, vom continua să-l comemorăm pe Slt. (p.m.) Ionel Gheorghiță Drăgușanu, marcând ziua fatidică în care ne-a părăsit, lăsându-ne amintiri ce zilnic ne tulbură mintea și sufletul!





vineri, 24 mai 2013

Puterea Papei!?



Papa. Papa de la Roma, nu altul! Puternic, intangibil! Reprezentantul unei structuri a cărei putere reală nu a contabilizat-o nimeni. Și totuși...Papa a demisionat! Gestionarul celei mai puternice organizații religioase? Da, chiar el! Deci, se poate! Prin ce mecanisme, asta este un mister. Rămâne gestul.
Poate  vă întrebați ce m-a apucat, la atâta timp după eveniment. Mă gândesc destul de des, deși aș putea să fac lucruri mult mai bune, la ocupanții temporari de funcții, la cum trăiesc ei cu iluzia puterii depline, într-o lume cu repere demne de studiu de specialitate.  Până când, într-o zi, îi mătură propria structură sau furia mulțimii.
Toți „Dumnezeii” aceștia își închipuie că vorba lor are putere de lege divină, că este suficient să-și proptească pantoful de firmă în gâtul oamenilor, ca aceștia să nu mai miște.
Își închipuie!
Zilele trecute m-am întâlnit pe stradă, cu totul întâmplător, cu o veche cunoștință, medic psihiatru. Mi-a spus un lucru interesant: „Pacienții mei sunt cuminți, nu reprezintă un pericol pentru societate. Nebunii adevărați, foarte periculoși, sunt în libertate. Dacă mai au și câte o funcție, să-și pună delirurile în practică, s-a terminat!”
A demisionat Papa! Papa de la Roma!
Restul? Papă-lapte!

joi, 9 mai 2013

136 DE ANI DE LA PROCLAMAREA INDEPENDENŢEI DE STAT A ROMÂNIEI!


Proclamarea independenţei de stat, impunerea şi recunoaşterea ei au constituit cel mai important act politic şi de jertfă al poporului român.
Pe 6 aprilie 1877  Guvernul României a hotărât mobilizarea  preventivă a  armatei permanente, teritoriale și cea de rezervă. mobilizarea armatei s- a  încheiat pe 25 aprilie, iorganizarea trupelor făcându-se conform planurilor de război. România a mobilizat peste 125.000 de oameni, din care efectivele armatei operative a fost de 66.000 de soldați, 12.300 de cai și 190 de tunuri. Au fost mobilizați, în vederea instruirii, aproximativ 14.000 de tineri din contingentul anului 1877.
Imperiul Otoman a reacționat, suspendând diplomații români de la Constantinopol, sechestrând nave românești încărcate cu cereale, bombardând  orașele Brăila şi Reni, atacând pichetele de frontieră. Ministrul de război român, Alexandru Cerna, a ordonat trupelor române să riposteze ferm față de orice tentativă otomană de traversare a Dunării.
La 29 aprilie 1877, Parlamentul României a declarat ruperea legăturilor diplomatice cu Imperiul Otoman şi intrarea în stare de război.
La 9 mai 1877,  Mihail Kogălniceanu, în calitate de ministru de Externe, declara: „În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare”.
Cu 79 de voturi pentru şi 2 abţineri, Adunarea Deputaţilor a votat  moţiunea prin care lua act că „rezbelul între România şi Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta şi independenţa absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Şi Senatul a adoptat o moţiune în sensul declaraţiei Guvernului. Ca măsură imediată, s-a anulat tributul datorat Porţii, sumele fiind trecute în contul cheltuielilor pentru armată. Cu excepţia Italiei, Puterile garante s-au abţinut să recunoască actul politic de la Bucureşti, din raţiuni ce ţineau de interese proprii.
În cele din urmă, independenţa României şi unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) şi prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).
Pierderile umane ale Armatei Române în Războiul  pentru Independenţă 1877-1878:
Batalionul 1 de Vânători: 71
Batalionul 2 de Vânători: 90
Batalionul 3 de Vânători: 8
Regimentul 1 de Linie: 153
Regimentul 4 de Linie: 75
Regimentul 5 de Linie: 130
Regimentul 6 de Linie: 147
Regimentul 7 de Linie: 146
Regimentul 2 de Linie: 75
Regimentul 8 de Linie: 219
Regimentul 1 de Dorobanţi: 53
Regimentul 4 de Dorobanţi: 43
Regimentul 5 de Dorobanţi: 64
Regimentul 6 de Dorobanţi: 15
Regimentul 7 de Dorobanţi: 12
Regimentul 8 de Dorobanţi: 12
Regimentul 9 de Dorobanţi: 44
Regimentul 10 de Dorobanţi: 163
Regimentul  Siret nr. 11: 36
Regimentul 12 de Dorobanţi: 8
Regimentul 13 de Dorobanţi: 116
Regimentul 14 de Dorobanţi: 38
Regimentul 15 de Dorobanţi: 176
Regimentul 16 de Dorobanţi: 44
Regimentul 1 de Roşiori: 7
Regimentul 2 de Roşiori: 2
Regimentul 2 de Călăraşi: 4
Regimentul 3 de Călăraşi: 1
Regimentul 4 de Călăraşi: 28
Regimentul 6 de Călăraşi: 13
Regimentul 8 de Călăraşi: 8
Regimentul 9 de Călăraşi: 8
Batalionul de Geniu: 22
Regimentul 1 de Artilerie: 34
Regimentul 2 de Artilerie: 14
Regimentul 3 de Artilerie: 13
Regimentul 4 de Artilerie: 19


Sursa: Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor