Cred că aşa au gândit
specialiştii de la gaze săptămâna trecută, când, cu tot elanul necesar, au
intrat cu picamărul în cartier. Asta pentru că era necesar să se schimbe unele
ţevi, fix după ce se terminaseră lucrările de asfaltare! Să vă spun că în urmă
cu o lună, înainte de asfaltare, cei de la firma ce executa lucrarea au
aşteptat degeaba să vină cei de la gaze să le spună unde să nu intre adânc cu
excavatorul? Un detaliu nesemnificativ!
Să revenim: m-am trezit într-o
dimineaţă cu un miros puternic de gaze în casă. Muncitorii veseli lărgeau
spărtura din asfalt şi întindeau benzi cu anunţul ,,pericol de explozie”, în
timp ce trăgeau cu sete din ţigară! Un tinerel, pe post de şefuţ, admira peisajul.
Am avut curiozitatea de a-l întreba pe şmecher dacă faza cu ţigara este o normă
de lucru! Răspunsul, voit ironic, a venit scurt: DA! Am înţeles că tupeul este
condiţie de bază la angajare! Competenţă şi responsabilitate? Ce sunt astea?
Recapitulăm: bani publici daţi pe
asfaltul spart de cei de la gaze; lucrare amplă ce a lăsat cartierul fără gaze
3 zile, deşi iniţial era vorba doar de 2 zile; gropi astupate, dar fără ca
asfaltul să fie refăcut de cei care l-au spart.
Până când trebuie să suportăm
această bătaie de joc?
Întrebarea este retorică!
Deştepţilor cu gaze la cap, care
îşi imaginează că pot face ce le vine lor, le aduc aminte ce s-a întâmplat în
2006 într-un cartier craiovean.
La profesionalismul acestor
şmecheri, mă mir sincer că nu sărim în aer aşa, ca un exerciţiu cotidian de înviorare!
P.S. Din dorinţa de a nu lăsa
fără loc de muncă muncitorul fumător, nu postez fotografia. Momentan!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu