GĂINUȘA CU CAPUL ROȘU...

- pamflet politic local -

Oborul era dominat, de mult timp, de cocoșii bătrâni. Umflați în pene și cu pintenii mari, cocoșii cei bătrâni făceau legea! Pe lângă ei, cocoșeii abia prindeau și ei câteva boabe. Cât despre găini, puține la număr și cam bătrâne, acestea se mulțumeau și cu un fir de iarbă...

Cocoșeii mai încercau ei să se lupte cu cocoșii cei bătrâni, dar fără șanse de reușită, căci aceștia nu erau uniți!

Găinușa cu capul roșu studia cu interes oborul și-și făcea planul: le va lua mințile cocoșilor bătrâni, îi va dezbina, îi va face să se lupte între ei; pe cocoșei îi va aduce ușor la ascultare, avea ea metoda ei sigură!

Zis și făcut! Găinușa cu capul roșu a scăpat ușor de cocoșii bătrâni. Cocoșeii nu i-au ieșit din cuvânt și astfel, în scurt timp, găinușa cu capul roșu a devenit stăpâna oborului!

Din poziția asta, găinușa cu capul roșu a pretins cotă-parte din mâncarea orătăniilor, impunându-le cocoșeilor când, cât și cum să cânte! Când vreo orătanie mai cârâia prin obor, găinușa cu capul roșu îi dădea câteva boabe. Dacă orătania cârâia prea tare, era înfometată și eliminată.

Tot așa, de ceva timp, găinușa cu capul roșu face legea în obor, dar face și o mare greșeală: nu se gândește că oborul e al țăranilor, niște indivizi care se supără rar, dar bine. Și când se supără, țăranii ăștia au o metodă sigură de a scăpa de găinușă!

Așa umflată în pene, cum să se gândească găinușa cu capul roșu, la mintea ei puțină, că țăranii se pot supăra...rar, e drept, cam o dată la patru ani, dar bine!

P.S. Cacofonia este voită, fără a dori inducerea unui mesaj anume, ci numai de culoare...