Am zis că nu mai merg cu trenul. Recunosc că nu am putut să-mi respect promisiunea. Toată săptămâna am încercat să găsesc variante alternative.
Am început cu firmele de transport, în speranța că voi găsi un autocar de la Craiova la Constanța. Normal, am sunat la companiile consacrate. Răspunsul a fost sec: nu avem această rută! Nu am dezarmat: cu speranță, al sunat la aeroport. O domnișoară drăguță mi-a dat vestea cea mare: există zbor Craiova-Constanța! Via Timișoara! Cu plecare din Craiova dimineața și din Timișoara seara! Dacă puteți înțelege treaba asta și dacă poate cineva să-mi spună câte bilete se vând pe acest traseu, aștept cu multă răbdare! Doar am exersat în tren!
În final, m-am uitat pe internet și am văzut că trenul are și cușete! Asta e, mi-am zis, soluția pentru noaptea de drum. Am mers cu încredere la Agenția CFR, să-mi iau bilet la cușetă. Sunt sigură că răspunsul primit nu vă mai surprinde: nu există vagon-cușetă la acest tren! Cum adică, am văzut pe... Doamna mi-a replicat scurt: la mine nu apare, nu avem, nu pot să vă dau! Am înghițit urările agățate pe limbă, am luat bilet normal și...am reușit să mă sui în tren, după ce am așteptat 30 de minute peste graficul de mers. În final, am urcat. Cu nervii extirpați! Am uitat să vă spun: când, în final, trenul a ajuns în gară, am constatat că avea două vagoane-cușetă! Care au mers până la București, atât! Că am ajuns la destinație cu o întârziere finală de 20 de minute, nu interesează pe nimeni. Nici măcar pe cei care mi-au luat banii pe bilet. Că în marele InterRegio nu e lumină la toaletă...Cred că deja cârcotesc prea mult, legându-mă de CFR Călători, o companie permanent preocupată de siguranța și confortul pasagerilor! Să-mi fie rușine!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu