S-au scris atât de multe despre Prințul
aerului, încât nu am intenția de a relua date din biografia marelui pilot. E
greu de spus cum a simțit și înțeles copilul Constantin războiul cel mare și
actul istoric al Marii Uniri de la 1918. În anii înfloritori ai României
interbelice, tânărul Cantacuzino și-a consolidat educația la București și
Viena. Avantajat de posibilitățile materiale ale familiei sale, viitorul pilot
a practicat cu pasiune hocheiul pe gheață, automobilismul, motociclismul,
patinajul. Presa vremii a consemnat cu entuziasm performanța tânărului
Cantacuzino de a parcurge cu automobilul său, în numai 44 de ore, distanța
Paris-București. Pentru zborul acrobatic a făcut o pasiune de o viață,
înfruntând curajos riscurile. În mod natural, s-a perfecționat în arta
zborului, fiind brevetat ca pilot de turism, pilot de linie al aviației civile
și pilot de vânătoare. Filantrop, Constantin Cantacuzino a plătit din banii săi
pentru dotarea cu avioane civile. Pilot
- șef la Lares și Taris, director al Aerobazei Băneasa, Prințul aerului nu s-a
gândit nici o clipă să profite de poziția sa, solicitând să meargă pe front ca
pilot de vânătoare. „Bâzu” a luptat pe ambele fronturi,
îndeplinind funcţiile de comandant de escadrilă şi de grup de vânătoare. S-a
dovedit un luptător dârz şi neînfricat, un bun cunoscător al luptelor aeriene.
În dreptul numelui său au fost trecute 600 de misiuni de luptă, dintre care 211
bătălii cu 60 de victorii aeriene omologate, fiind singurul pilot român cu o
asemenea performanţă. A fost decorat cu înalte distincţii de război: „Virtutea
Aeronautică" în toate clasele şi ordinul „Mihai Viteazul" clasele I
şi a-II-a.
După terminarea
războiului, şi-a reluat activitatea la compania Lares. Înțelegând evoluția
politică a țării, Prințul Cantacuzino a părăsit România, în urma unui zbor în
Italia. A zburat în aviaţia civilă franceză şi spaniolă. Cu ajutorul financiar al comunității românești
din Spania şi-a pilotat cu pasiune avionul, uimind publicul cu demonstraţii de
măiestrie în pilotaj: zbor razant cu pista, la o înălţime de 10 m deasupra
solului.
Departe de țara
sa, Constantin “Bâzu” Cantacuzino s-a stins pe masa de operație, la numai 53 de
ani!
Acum, la 55 de
ani de la moartea sa, Prințul aviației militare române, pilotul care a purtat
în suflet, cu noblețe, albastrul cerului senin, își doarme somnul de veci
într-un cimitir din Madrid, fără ca țara lui să facă prea multe pentru a-i
cinsti memoria!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu