- pamflet cu iz rural, izvorât din cotidian -
Într-un sat cu oameni gospodari, bătrânul popă s-a retras la odihnă, obosit de ritmul alert al vieții. Primarul, om cu grijă față de comunitate, s-a gândit că un popă tânăr ar fi tocmai potrivit pentru satul lui. Numai că, primarul nu avea de unde să știe ce planuri se coceau în mintea popii. Cum a ajuns în sat, popa cel tânăr a avut grijă să-și aleagă un țârcovnic potrivit gândurilor sale: slab de înger, cu o față înșelătoare, hotărât să susțină planurile abile ale fățarnicului popă. Și uite așa, cei doi au luat seama la obiceiurile primarului, la mersul lucrurilor în sat, cu gând de a pune mâna pe scaunul primarului. Au avut grijă să-și atragă de partea lor și câteva babe cârcotașe, convocate la parohie pe post de cântărețe. Așa de bune, încât au început să ,,cânte” prin sat și prin vecinătăți tot felul de vorbe rele despre primarul gospodar!
Timpul a trecut, dar cei doi nu au câștigat prea mult teren în sat. Când au văzut că nu prea au spor, au început să bată drumul județului, cu speranța că vor găsi acolo niște șefi amabili, care, impresionați de cele bisericești, dar și de plicul pregătit, vor cășuna pe primarul nostru. Și uite așa, a prins de veste și primarul ce pun la cale cei pe care i-a primit cu sufletul deschis în sat! Limbut din fire, țârcovnicul chiar a început să vorbească prin sat că ei sunt pregătiți, că plătesc cât trebuie, că...
Oamenii din sat nu au luat în serios sforăriile celor doi, ducându-și viața în ritmul lor. Timpul a continuat să treacă...Cum iarna nu-i ca vara, odată cu ninsoarea sătenii s-au rânduit și au curățăt drumurile și curtea primăriei. Nimeni nu s-a gândit că popa, care nu a dat nici o lopată de zăpadă din drum, va face tărăboi că nu are loc să-și întoarcă dricul și să-l parcheze în curtea primăriei. Supărat pe cei care mai aveau căruțe prin curte, popa a pus dricul de-a latul, că așa a vrut el! Un țăran mai hâtru din sat, a prins a gândi cu voce tare: uite, mă, la popă, săracu! N-are loc! N-o avea lopată? Să-i dau eu una...pe spate, ce zici? Țăranii au râs înfundat, fiecare cu gândul bun spre popă!
Este an electoral. Popa se vrea primar. Vorba aia: dacă nu ești bun la ce ai de făcut, fă ceva ce nu te privește, cu aer doct, că nu se bagă de seamă!
Satul merge înainte. Numai o grijă îi apasă pe oameni: ce se va întâmpla cu satul lor, dacă primarul va ajunge să țină liturghia și popa să conducă primăria? Nu se va încurca în poalele sutanei și în texte?
Bătrânii își fac cruci: s-a întors, maică, lumea cu susul în jos!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu