Vă mărturisesc că am o problemă: mă tot gândesc cum Dumnezeu pot unii să folosească vocabularul limbii române, spunând și scriind prostii, cu aerul că ceea ce fac este un fel de ,,activitate științifică diversă”. Am citit acum două zile o epistolă. Recunosc că mi s-au aburit ochelarii (nu din cauza diferențelor de temperatură)!
Ca orice persoană trecută de vârsta în care neuronii sunt zglobii, am în preajmă un DEX, căci nu se știe când ai un ,,lipsus”. Stau cu DEX-ul în față și citesc, având ochelarii în stare bună:
,,INCIDENT,-Ă, incidenți, -te, s.n., adj. I. S.n. 1. Întâmplare neașteptată (și neplăcută) care apare în desfășurarea unei acțiuni* Incident de frontieră = ciocnire armată între forțele grănicerești a două state vecine* Greutate, dificultate. 2. Obiecție (secundară și neașteptată) ridicată în cursul unui proces de una dintre părți. II. Adj. 1. (Despre cuvinte sau propoziții) Care este intercalat între părțile unei propoziții sau fraze. 2. (Fiz.; în sintagma) Rază incidentă = rază de lumină care cade pe suprafața unui corp sau pe suprafața care separă două medii. – Din fr. Incident.”
Deși m-am străduit, nu am găsit altă explicație, în legătură cu alt domeniu.
Această lămurire fiind făcută, mă găndesc așa: Incontestabil, un simplu incident, poate indeterminabil la momentul producerii, a făcut să apară o indurație la nivelul instituției. De aceea, se impune o intervenție promptă, care să elimine infantilismul. Indeterminarea noastră face ca infatuații să instige la instaurarea propriului lor regim. Intenția inițială: să inoculeze ideea că inversiunea este inviolabilă! Interludiul este exclus!
Am zis!
P.S.1. Dacă sunteți tulburați de ceea ce ați citit, nu vă faceți probleme: aceeași stare mă încearcă și pe mine!
P.S.2.Îmi puteți indica un intelectual care să mă inițieze?
P.S.3. Știți cumva dacă banii elimină sau vindecă prostia?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu