- pentru toți cei care, prin sacrificiul lor, au mai spălat din păcatele noastre -
Pentru o clipă, închid
ochii
Și visele mă
copleșesc!
Zăresc mulțimile
de oameni,
Ce libertatea
și-o doresc!
Trăiesc, prin
vis, senzații stranii:
Eu sunt acolo,
dar lipsesc!
În întunericul
din casă
Eu, bulversată,
mă trezesc!
Oare-am visat sau
...
Clipa, parcă, o
trăiesc!
În juru-mi cad
mereu ființe!
Cu toții au murit
pentru dorințe!
E rece apa ce-mi
clătește fruntea,
E rece gândul
ce-mi străbate mintea!
E rece calculul
făcut de EI,
E rece viața
semenilor mei!
Și eu mă plimb,
cuminte, printre vise!
Și eu mă plimb,
cuminte, printre vise?
Poate că-aș vrea,
dar gândul nu mă minte!
Și-o furie tăcută
mă cuprinde!
Atât de proști
suntem cu toții,
De ne lăsăm
prădați de hoții
Ce și-au pus
gheara peste neam,
Făcând peste cadavre
bairam?
Pentru o clipă, închid
ochii
Și visele mă
copleșesc!
Aievea, văd un
neam măreț
Clădit precum e
muntele, semeț!
Nu știu de gândul
meu e în zadar,
Căci simt că
suntem marfă, în bazar!
Și, totuși, sper,
cum speră disperatul!
Mă plimb prin
vise, cum n-o face altul...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu