marți, 11 aprilie 2017

Povestea tanarului Hunor


Hunor este un tanar frumos si destept. S-a nascut dupa evenimentele din decembrie 1989, undeva intr-un targusor din inima Transilvaniei, intr-o familie obisnuita. La scoala a invatat in limba comunitatii careia ii apartine. Acasa a vorbit in limba familiei lui, aceeasi cu a comunitatii.
Timpul a trecut si tanarul a plecat din targusorul lui, cu gandul de a face facultate, in inima Orasului Mare. A ajuns la Cluj-Napoca si a fost admis la facultate, alegandu-si o meserie frumoasa, dar care se preda numai in limba tarii in care traieste. Hunor a facut mari eforturi pentru a intelege si a invata…
S-a apropiat timid, cu un carnetel in mana, de masa la care ma aflam. Am ridicat privirea si am vazut un tanar frumos. Abia cand am inceput sa vorbesc cu el, mi-am dat seama ca era emotionat de situatie, caci pricepea mai greu ceea ce spuneam. Am schimbat repede situatie, incepand sa glumesc cu el, sa-l fac sa se simta mai in largul lui. 
Usor, usor, a ajuns sa-mi povesteasca cum a fost nevoit sa renunte, pentru moment, la facultate si sa lucreze ca ospatar. 
Invata cat de bine poate limba romana, caci in toamna vrea sa-si reia studiile. Isi doreste o cariera frumoasa si este constient ca meseria aleasa nu o poate practica in zona natala. 
Avea Hunor si o revolta mocnita in el, impotriva politicienilor optuzi si a celor care l-au facut sa aiba acum dificultati in viata...
Asa cum l-am vazut eu, Hunor va reusi sa-si construiasca un viitor frumos. E drept, cu efort si sacrificii, dar va reusi. 
Precum el, multi tineri vor reusi, in ciuda unora si altora. 
Asta este o certitudine, caci viata invinge mereu!

miercuri, 3 august 2016

IN MEMORIAM ION DINULESCU!

Aflat la vârsta deplinei maturități, într-un moment în care vasta sa experiență culturală putea să se constituie într-o reală bază de dezvoltarea a comunității, Ion Dinulescu a plecat din această lume, pe drumul eternității!

Implicat activ în viața Cetății, Ion Dinulescu a ales să plece dintre noi cu discreție, așa cum și-a dus și viața personală, puțini fiind cei care i-au cunoscut zbuciumul interior și suferința pe altarul creației culturale.

Și-a închinat întreaga viață liricului craiovean, fiind unul dintre pilonii de rezistență ai istoricei instituții.
Vestea tristă a plecării sale dintre noi a bulversat pe toți cei care l-au cunoscut, prieteni și colaboratori.

Cu regretul că drumurile noastre profesionale s-au despărțit la un moment dat, îmi îndrept gândul către cel care a fost Ion Dinulescu, mulțumindu-i postum pentru tot ceea ce a făcut bine și frumos în liricul craiovean!

Dumnezeu să vă aibă în pază, Domnule Director!

duminică, 8 mai 2016

QUOD ERAT DEMONSTRANDUM: GENERALUL ION CONSTANTIN A PLAGIAT!



Despre cum a furat proprietatea intelectuală generalul Ion Constantin, realizând un plagiat de proastă calitate după lucrarea  mea  „Jandarmeria din Oltenia – 20 de ani”, am scris în repetate rânduri pe acest blog.
Între timp, lucrurile au evoluat: s-a constituit un dosar de cercetare penală, domnul Ion Constantin a devenit suspect în cauză, s-au adus probe și...martori! Probele le-am adus eu. Martorii i-a adus domnul suspect. Ce martori? Niște foști subordonați, care s-au jurat cu mâna pe pulan că nu am fost pe la unitate, că nu am făcut nimic la carte, că...mai aveau puțin și declarau că eu, de fapt, nici nu exist!
Pentru lămurirea lor, dar și a juristului Ion Constantin, voi spune că PLAGIATUL NU SE PROBEAZĂ CU MARTORI! Clar, băieți?
Plagiatul se probează cu expertize realizate de către specialiști. În cazul nostru, expertiza realizată de către specialiștii O.R.D.A., aflată în dosarul cauzei, stabilește clar că distinsul suspect Ion Constantin a palgiat! În mod grosolan!
Un plagiat care i-a adus și foloase materiale și un pic de imagine publică! Dar acest subiect va face obiectul unei alte cauze penale!
Cât despre martorii suspectului, doresc să le amintesc, dacă cumva au uitat, că mărturia mincinoasă se pedepsește.
Baftă!