ÎN VIZITĂ LA N.S. MIRCEA!

Este o onoare și un privilegiu pentru mine faptul că am ajuns la bordul Navei-Școală a Marinei Militare Române! Am intrat, pentru câteva ore, în marea familie a Bricului Mircea! Am simțit mirosul inconfundabil al lemnului navei, pe care nu îl găsești în alt loc. Numai cei care au călcat puntea acestei nave speciale, pot să înțeleagă și să simtă exact aceste lucruri. Nu e loc pe  navă în care să nu simți freamătul istoriei, căci toate generațiile de marinari ai României au călcat puntea, au învățat curajul, au deprins tainele marinăriei aici, pe Mircea.

Navă mare în clasa ei, velierul românesc este mândria noastră. Atunci când trece prin porturile lumii, N.S. Mircea atrage toate privirile. Comandantul Gabriel Moise mi-a vorbit cu pasiune despre nava la comanda căreia se află. Mi-a povestit multe, de la istoria navei, până la importanța asigurării condițiilor optime pentru echipaj. Despre cum se face un duș cu 2 litri de apă, până la visul secret al tuturor marinarilor: să poată comanda, măcar 1 an, Bricul Mircea!

Am retrăit, în aceste clipe minunate, sentimentul mândriei naționale! M-am bucurat să pot întâlni oameni minunați, profesioniști desăvârșiți ai Marinei Militare Române!

Mulțumesc, pe această cale, tuturor celor care au făcut posibil ca visul meu să devină realitate!

Am onoarea să vă salut, domnilor amirali, ofițeri, maiștri militari și militari profesioniști! Vânt bun din pupa și cart bun înainte!

NIŞTE TÂMPIŢI!

De mai bine de o săptămână, nişte tâmpiţi se chinuie să-mi spargă adresele publice de e-mail. De ieri, eforturile lor disperate s-au îndreptat şi către pagina de Facebook. Dacă ceea ce scriu deranjează, vă rog să nu mai citiţi. O altă variantă ar fi să vă apucaţi de scris, asta dacă vă dă pixul! În ceea ce priveşte prostia cu atacul asupra conturilor mele, vreau să vă spun simplu: tâmpiţilor, ,,computerele are IP!”. Tradus, mi-aţi oferit plăcuta ocazie de a putea face plângere, astfel încât veţi răspunde juridic pentru fapta voastră! Poate insistaţi! Pentru a înţelege că nu folosesc cuvinte tari şi nici nu vă jignesc, vă ofer definiţia din DEX:

TÂMPÍT, -Ă, tâmpiți, -te, adj. 1. (Adesea substantivat) Prost, idiot; nerod, stupid, tâmp (1). ♦ Buimăcit, năucit, amețit, zăpăcit. 2. (Înv.) Tâmp (2). – V. tâmpi.

P.S. Atacurile asupra paginii Facebook au început după postarea parodiei ,,Corbul şi Lebăda Aurie”. Să fi supărat atât de mult o parodie? Poate e vorba de nişte tâmpiţi care au ceva împotriva păsărilor! Vă promit că voi afla, cu ajutorul Poliţiei! Cele bune!
P.S. 1 ( ora 23.00) Tâmpiții insistă! Întreb cu sinceritate: nu stați bine cu neuronul? Acela, singurul supraviețuitor!

CORBUL ȘI LEBĂDA AURIE!

- parodie -

E seară. Pe cărarea lunii

Stătea o Lebădă-Aurie.

Se legăna ușor tăhuie,

Departe de privirea lumii.

Înmărmurit de frumusețe,

El, Corbul, s-a oprit uimit

Și printre-atâtea voaluri crețe,

Iubirea vieții a zărit!

Și din această armonie,

Se umple cerul de scântei

Și Corbul însuși nu mai știe

Cum de șoptește tril de simfonie!

BACIUL CEL BĂTRÂN, CIOBĂNAȘUL SĂU ȘI SFATUL BĂTRÂNILOR DIN OBȘTEA CEA CINSTITĂ!

- pamflet istoric, cu urme de adevăr -

Erau vremurile în care toată lumea dădea ascultare Baciului cel Bătrân, căci mare era puterea Lui și multă nevoie avea obștea de El! Trăind vremuri tulburi, Baciul cel Bătrân a prins a se băga în toate treburile obștei, gândind că oamenii îi vor da ascultare, precum oițele din stăpânirea sa. Și uite așa, impresionat de Ciobănașul său, a cărei arzătoare dorință era să poată să conducă o părticică din obște, căci îl apăsa o aprigă pasiune, Baciul cel Bătrân a început să umble pe la toate porțile căpeteniilor din Sfatul Bătrânilor, vorbindu-le de smeritul Ciobănaș, de nevoia de a i se face pe plac. De nu, spunea Baciul cel Bătrân, se vor întâmpla lucruri rele, obștea nu se va mai bucura de sprijinul său! Au stat căpeteniile din Sfatul Bătrânilor și s-au întrebat: ce să caute Ciobănașul în rândul căpeteniilor, când treaba lui era să păstorească oile, să ajungă Baci respectat? Ce știe tânărul Ciobănaș despre treaba asta? Cum nu au găsit un răspuns, au gândit că e necurată povestea asta. Mulți s-au enervat din cauza insistențelor Baciului cel Bătrân și au zis că e cazul ca fiecare să își vadă de treburile lui: Baciul cu oile, să nu cumva să se rătăcească; Ciobănașul cu treaba lui, la stână; obștea cu căpeteniile ei. Oricâtă nevoie ar avea căpeteniile de Baciul cel Bătrân, totuși...

E drept că Baciul are brânza bună, dar nu poți să mănânci numai brânză!

În povestea noastră, zorit de nevoile Ciobănașului, Baciul cel Bătrân a încercat să amestece brânza cu dulceață! Singurul lucru reușit: căpeteniilor li s-a aplecat rău de tot! Numai când aud de Ciobănaș, căpeteniile se grăbesc spre locuri dosnice, pentru a se ușura...sufletește!