Fereşte-mă, Doamne, de prieteni, că de duşmani mă feresc eu!
De câte ori nu aţi avut ocazia să rostiţi aceste vorbe?
Prietenia este o floare rară. Atât de rară, încât sunt puţini cei care reuşesc să o vadă şi să o aprecieze la justa ei valoare. Preocupaţi de tentaţii mărunte şi interese meschine, mulţi calcă cu bocancii peste gesturile prieteneşti, precum vaca în magazinul de sticlărie. Copleşiţi de frustrări, mulţi tratează prietenia ca pe o afacere negociată la colţ de stradă, în care, dacă vrei, poţi să întorci lejer spatele, să înjuri printre dinţi şi să-ţi vezi de treburile tale. Acest tip de reacţie este direct legată de lipsa de educaţie.
Atunci când ai în portofoliul personal o educaţie bazată pe respectul valorilor umane, morale, atunci când ai ştiinţa de a înţelege şi a îngădui, poţi să spui, fără frica de a greşi, că ştii să oferi prietenia şi ştii să primeşti prietenia cuiva. Altfel, eşti doar un făţarnic, îmbătat cu iluzia că eşti ceea ce niciodată nu vei putea deveni!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu