sâmbătă, 15 februarie 2014

BUNUL MANAGER ȘI PROIECTUL SĂU...



- partea întâi -

Memoria colectivă este scurtă. De cele mai multe ori, ea înregistrează un eveniment pentru puțin timp, fără să intre în detalii demne de atenție publică.
Cum a trecut destul timp de la înscăunarea domnului Antoniu Zamfir ca manager al uneia dintre cele mai importante instituții de cultură din Craiova, este momentul să ne reamintim ce și cum a scris în proiectul său de management și cum stau lucrurile acum.
Precizez, de la început, că nu voi supune atenției problemele de gramatică, căci aș risca să vă plictisesc, datorită numărului impresionant.

Așadar, să o luăm de la început:

“Lumea se schimbă în jurul nostru. Cutumele dispar, în locul lor apar noi provocări. Muzica a ajuns să inunde cotidianul: este peste tot, ne acompaniază pe drum, la cumpărături, acasă. Datorită acestui factor, destinul muzicii e preluat de o piață culturală aflată în expansiune, de un mediu muzical globalizat și de un flux al banului ce impune o revizuire a modelelor culturale pentru publicul meloman.”
 Observații:
  1. Este corect: lumea se schimbă în jurul nostru! Atât de surprinzătoare este descoperirea făcută de domnul Antoniu Zamfir, încât acesta a simțit nevoia să înceapă elaboratul proiect de management cu această afirmație. Acum ceva timp, am avut ocazia să constat ceva asemănător, numai că nu am simțit nevoia să o scriu. Am ocazia, în acest context: Lumea se schimbă! De caracter!
  2. Cutumele nu dispar! De aceea sunt cutume!
CUTÚMĂ, cutume, s. f. Normă de drept consfințită printr-o practică îndelungată: consuetudine, obicei. ♦ (În vechiul drept) Obiceiul pământului. – Din fr. coutume.
  1. Neavând ce face, muzica inundă cotidianul! Cum asta nu e destul, ea se ține după noi pe drum, la cumpărături, acasă, de parcă ar fi un sereist pensionat, fără ocupație. Din cauza asta, destinul muzicii e preluat de un flux al banului ce impune revizuirea modelelor culturale! Vorba cântecului: bagă bani, bagă bani! Rămâne să aflăm unde!


“Vechiul obicei al culturii noastre, sincronizarea cu Occidentul, a intrat în altă fază de dezvoltare. Este timpul să ne arătăm îndrăzneala spirituală, să ne afirmăm autenticitatea simțirii și capacitățile inovative.”
  1. Îndrăzneala spirituală?
SPIRITUÁL1, -Ă, spirituali, -e, adj. 1. Care aparține spiritului (I 1), privitor la spirit; ideal, imaterial; sufletesc; intelectual; p. ext. cultural. 2. Inteligent, deștept, ager; dotat cu umor. ♦ Care oglindește, exprimă, denotă inteligență, istețime, umor. 3. Care aparține religiei sau bisericii; bisericesc, religios; duhovnicesc. ♦ (Substantivat, m.) Duhovnic. [Pr.: -tu-al] — Din fr. spirituel.

  1. Autenticitatea simțirii?
SIMȚÍRE, simțiri, s. f. 1. Faptul de a simți; sensibilitate (1). 2. Trăire afectivă, afect, sentiment. 3. Stare normală a organismului în care omul este pe deplin conștient de ceea ce se petrece în jurul lui, fiind stăpân pe simțurile și pe facultățile lui intelectuale. ◊ Loc. adj. Fără simțire = fară cunoștință; leșinat. ◊ Expr. A-și pierde simțirea (sau simțirile) = a leșina. A-și veni în simțire (sau în simțiri) = a-și reveni din leșin; a-și veni în fire; a-și recăpăta stăpânirea de sine. ♦ (Rar) Simț (1). 4. (înv. și pop.; și în sintagma simțire de sine) Bun-simț, bună-cuviință. — V. simți.
Să înțeleg de aici că simțirea, dacă nu ar fi autentică, ar putea să fie nesimțire?
3. Capacitățile inovative? În operă, acolo unde există și vor exista cutume, indiferent că acest lucru place sau nu?

“Așadar, unul dintre concurenții pe piața ofertei culturale din Craiova este Filarmonica “Oltenia”. Privită ca potențială concurentă, Filarmonica devine un obiectiv pe care instituția Teatrului Liric trebuie să îl folosească precum o țintă. Teatrul muzical se poate distinge și caracteriza specific printr-o bună adaptabilitate și diversificare, o versatilitate a actului spectacular, sincretismul formulelor scenice ducând către o diseminare accentuată a produsului artistic către spectator.”

Observații:
      1. Numai un necunoscător poate să creadă că Filarmonica “Oltenia” este un concurent! Acest lucru ar fi posibil dacă cele două instituții de cultură ar promova același gen muzical. Cum nu cred că este vorba despre necunoaștere, cred că este creată o țintă falsă, spre a putea scrie așa, mai...elaborat!
      2. Versatilitatea actului spectacular?
VERSATILITÁTE s.f. Nestatornicie; lipsă de fermitate.
SPECTACULÁR adj. v. impresionant, scenic, spectaculos, teatral.
  1. Sincretismul formulelor scenice?
SINCRETÍSM, sincretisme, s. n. 1. Contopire a unor elemente eterogene aparținând unor arte diferite (literatură, muzică, dans etc.), caracteristică folclorului și mai ales fazelor primitive de dezvoltare a culturii, când diferitele arte nu erau încă diferențiate. 2. (Fil.) Reunire a unor elemente eterogene aparținând unor doctrine filosofice diferite sau unor religii diferite.



P.S. În următoarea parte, vom intra în probleme de fond. Fiți pe fază!

2 comentarii:

  1. Si pentru ca nu era suficient continutul lipsit de substanta al textului domniei sale, acesta a mai si fost plagiat dupa proiectul rectorului UNMB, Dan Dediu. O simpla cautare pe Goagal scoate la iveala acest plagiat penibil si fara nici cea mai mica tentativa de a-l "cosmetiza"...

    RăspundețiȘtergere
  2. Iata si link-ul de unde si-a copiat "distinsul" popa marele proiect de menegiment:
    www.unmb.ro/uploads/cv%20dan%20dediu-rector.doc‎

    Proiect asupra strategiei de dezvoltare a UNMB

    Starea muzicii în România de azi

    Lumea se schimbă în jurul nostru. Cutumele dispar, în locul lor apar noi provocări. Muzica a ajuns să inunde cotidianul: este peste tot, ne acompaniază la cumpărături, pe drum, acasă. Datorită acestui factor, destinul muzicii e preluat de o piaţă muzicală aflată în expansiune, de un mediu muzical globalizat şi de un flux al banului ce impune o revizuire a modelelor educaţionale pentru tânăra generaţie.

    RăspundețiȘtergere