Noiembrie 2010. Accidentul în care au murit trei dintre militarii Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova a îndoliat, încă o dată, marea familie a ,,Scorpionilor Roşii”. Viorel Antonie, Constantin Buică şi Marin Costea există în sufletul camarazilor şi familiilor. Noi le vom cinsti mereu memoria!
Noiembrie 2011. Zi tristă de toamnă, parcă la fel de tristă ca sufletele rudelor camarazilor dispăruţi în urmă cu un an. Am trecut pragul Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova, convinsă fiind că îmi voi găsi cu greutate cuvintele, că întrebările mele vor fi prea seci în faţa fluviului de trăiri ale rudelor celor trei mitari. Dialogul avut mă face să fiu onorată de privilegiul de a fi stat de vorbă cu Andreea Antonie, Daniel Burcă şi Lavinia Costea.
,,Auzi, mami, tata acolo, la îngeri, are jucării?”
Andreea Antonie m-a întâmpinat cumva încurcată: ,,Cum să vă spun? Nu poate nimeni să simtă durerea asta! Nici nu doresc, cuiva! Cea mică îl ştie din tablouri pe tata. Cea mare mă întreabă mereu. Îi spun că tata e îngeraş. Nu ştiu cum a perceput ea, dar în urmă cu 2-3 luni a văzut un stol de păsări şi mi-a spus că o pasăre din urmă e tatăl ei. Aşa a perceput ea că e la îngeraşi! I-am tot cumpărat jucării, ca orice părinte. Fata mea îmi spune: auzi, mami, tata acolo, la îngeri, are jucării?”Am întrebat-o pe Andreea Antonie despre Armată, despre camarazi. Am întrebat-o dacă Viorel ar fi mândru de ea. Încercând să ascundă o lacrimă, mi-a răspuns: ,,Oamenii se poartă extraordinar! Când se adună toţi în formaţie, la raport...soţul meu este aici, cu noi, în unitatea asta! Eu cred că pentru noi, ministerul a făcut tot ce se putea face, omeneşte. Sunt aici numai datorită domnului ministru, indiscutabil, indiferent cine ce ar spune! Pe această cale, îi mulţumesc! Nu m-am gândit, până acum, ce ar crede soţul meu dacă m-ar vedea aici, în unitate, în uniforma Armatei Române. Cu siguranţă, ar fi mândru!”
,,La revedere, Costel! Am onoarea de a te saluta!”
Vizibil emoţionat, Daniel Buică a spus: ,,Costel era un tânăr cu toată viaţa înainte. Era vesel, plin de viaţă! La 23 noiembrie 2010, viaţa lui s-a frânt. Pe lângă propriile regrete, a lăsat în urmă o familie pe jumătate goală şi o viaţă netrăită. La revedere, Costel! Am onoarea de a te saluta!”
,,Trăiesc un sentiment de mândrie...la mine în piept scrie Costea!”
Cu ochii în lacrimi, Lavinia Costea s-a destăinuit: ,,Era un om extraordinar! A iubit Armata! El s-a angajat odată cu înfiinţarea Batalionului. A avut norocul să aibă lângă el oameni care ştiu ce înseamnă Armata, comandanţi desăvârşiţi, oameni extraordinari. Noi discutam foarte mult, îmi spunea despre aceşti oameni. Acum, am văzut şi eu...Faptul că am fost încadrată a însemnat foarte mult pentru mine...Noi am fost invitaţi de Crăciun, de 1 iunie...când am ajuns şi domnul ministru şi-a început discursul...Şi-a spus viaţa, care este identică cu a noastră! Spunea aşa: la vârsta pe care o avea băieţelul meu când s-a întâmplat...tatăl dânsului avea 38 de ani, aceeaşi vârstă pe care o avea şi soţul meu. Mama dânsului avea 33 de ani, aceeaşi vârstă pe care o aveam eu, iar dânsul avea vârsta băieţelului meu mai mare...la fel ca familia mea! Tatăl dânsului, militar fiind, la fel, a decedat...nu am cuvinte! Am plecat cu fruntea sus! Suntem mândri de soţul meu, atât ca om, cât şi ca militar! Tot ce mi-a fost dat să aud după, totul mă face să fiu mândră.”Întreaga personalitate a Laviniei Costea transmite puterea de a merge înainte: ,,Tot ce am făcut în acest an, în familie şi la serviciu, mă face să merg mereu cu capul sus! Nu l-am dezamăgit niciodată şi nu-l voi dezamăgi, mai ales acum. Trăiesc un sentiment de mândrie! Simt reacţia colegilor, în momentul în care mă întâlnesc cu fiecare...la mine în piept scrie Costea! Sunt convinsă că ar fi mândră de mine!”
Dincolo de poarta Batalionului 26 Infanterie ,,Neagoe Basarab” Craiova, în stradă, viaţa îşi urmează cursul ei firesc.
Militarii merg înainte, conştienţi că fiecare dintre ei poate să moară în misiune. Au ales, cu nobleţe, să-şi servească ţara, purtând în sufletul lor, ca pe o icoană, drapelul tricolor!
