COMANDOR (ret.) MARIANA DRĂGESCU A PLECAT SĂ ÎNTREGEASCĂ ESCADRILA ALBĂ ÎN CER!

Adevărat simbol al aviației române, Comandor (ret.) Mariana Drăgescu (născută la 7 septembrie 1912, la Craiova), ultima supraviețuitoare a Escadrilei Albe, și-a legat existența de aviație în anul 1935. La numai 23 de ani, a obținut brevetul de pilot, intrând în clubul restrâns al femeilor-pilot din România. Îndrumată de instructorul de zbor Constantin Abeleș, a absolvit Școala de Pilotaj "Mircea Cantacuzino" de la Băneasa, ajungând să lucreze la Aeroclubul Regal al României.

În anii ce au trecut până la începerea războiului, Mariana Drăgescu a avut ocazia să cunoască piloți cu renume: colonelul Brocard, comandantul  Escadrilei Cygognes, Rene Fonk si Antoine de Saint-Exupery.

Manevrele militare din toamna anului 1938 au găsit-o pe Mariana Drăgescu la Galați, alături de Virginia Duțescu, Nadia Russo, Marina Știrbey și Irina Burnaia.

În timpul manevrelor s-au executat: simularea unor lupte aeriene; misiuni de legătură contra cronometru, zboruri de noapte.

Ideea înființării unei escadrile sanitare, cu avioane pilotate de femei, a aparținut Marinei Știrbey. Memoriul înaintat de aceasta la Ministerul Aerului  a fost aprobat, escadrila fiind înființată în anul 1939. În timpul celui de-al doilea război mondial, România a fost singura țară din lume care a operat avioane sanitare pilotate de femei.

În toamna anului 1940, Mariana Drăgescu, alături de Nadia Russo, a primit misiunea de a aduce în țară doua avioane Klemm 35, de la Stuttgart. Cele două aviatoare au vizitat Școala de zbor fără motor de la Stuttgart și  Școala de pilotaj de la Graz.

Intrarea în război contra URSS, în iunie 1941, a determinat mutarea Escadrilei Albe pe aerodromul de la Focșani, apoi pe cel de la Tecuci, iar mai târziu pe aerodromul de la Tighina. Avioanele sanitare preluau răniții din spatele frontului și îi transportau pe cei grav răniți la Tighina sau direct la București.

Datorită faptului că sovieticii nu țineau cont de avioanele sanitare și le bombardau, spre sfârșitul anului 1941 acestea au fost vopsite în culori de camuflaj.

În vara anului 1942, Escadrila Albă  a ajuns în sectorul Stalingrad, pe aerodromul Kotelnikovo, apoi pe aerodromul Plodovitoje. Numărul aviatoarelor s-a mărit, prin venirea la escadrilă a Victoriei Pokol, Mariei Nicolae și Smarandei Brăescu. Escadrila Albă a participat și la campanie din Crimeea.

Armistițiul de la 23 august 1944 a găsit-o pe Mariana Drăgescu la aerodromul de la Clinceni.

Bucurându-se de notorietate, aviatoarele Escadrilei Albe au continuat zborurile pe frontul de Vest, în misiuni de legătură. Mariana Drăgescu a fost  prima româncă ajunsă la Viena în 1945, la scurt timp după ocuparea orașului de către sovietici.

După instalarea regimului comunist, Mariana Drăgescu a fost norocoasă! Nu a ajuns în pușcărie, ca mulți dintre piloții eroi ai României! A scăpat numai cu excluderea din aviatie. În anul 1955 a fost dată afară fără nici o explicație. S-a angajat la policlinica CFR, pe post de dactilografă, ieșind la pensie în 1967.

După 1989, Mariana Drăgescu a intrat în atenția publicului larg. După 50 de ani, s-a vorbit iarăși despre Escadrila Albă, aviatoarele primindu-și locul binemeritat în istoria aviației românești.

Decorată cu Ordinul "Virtutea Aeronautică" cu spade, clasa Crucea de Aur (1941), Ordinul "Vulturul German" clasa a III-a (1942) și Crucea "Regina Maria" clasa a III-a (1943), Mariana Drăgescu a fost înaintată la gradul de Comandor și decorată cu Emblema Onoarea Armatei României, la împlinirea impresionantei vârste de 100 de ani.

Acum, în prag de primăvară, Comandor (ret.) Mariana Drăgescu a plecat să întregească Escadrila Albă în cer!

  

IN MEMORIAM
COMANDOR (ret.) MARIANA DRĂGESCU
7 septembrie 1912  - 24 martie 2013