luni, 16 februarie 2015

DE PE FRONTUL DE EST, PE FRONTUL DE VEST... ADJ. AV. TRAIAN DÂRJAN, ARDELEANUL CARE ŞI-A LEGAT NUMELE DE ISTORIA ŢĂRII!




Traian, al patrulea fiu al familiei de agricultori Dârjan, a văzut lumina zilei în toamna târzie a anului 1920 (18 noiembrie), la Someşeni-Cluj. Crescut în apropierea aerodromului militar, Traian Dârjan a visat frumos, ca orice copil... destinul s-a întors împotriva lui, rămânând orfan de tată. Ambiţios, Traian Dârjan a muncit de la vârsta de 14 ani, pentru a completa bursa parţială de elev. A absolvit 4 clase comerciale de liceu la Cluj. Rămas şomer în 1939, Traian Dârjan s-a întors în satul natal, cu gândul de a se apuca de agricultură. Numai că…sub cerul brăzdat de aripile avioanelor de la aerodromul din vecinătate, visul copilului avea să devină realitate! În decembrie 1939 a fost brevetat pilot Gr. II la Şcoala ARPA (Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei) de la Cluj. Între anii 1940-1942 a urmat cursurile Şcolii Militare de Subofiţeri Naviganţi de la Tecuci, pe care  a absolvit-o, la 11 aprilie 1942, cu gradul de adjutant stagiar, fiind clasat al 49-lea din 110 cursanţi. A rămas la Tecuci, ca instructor, până în octombrie 1943.
“Element talentat, inteligent, cu judecată rapidă şi precisă, cu un dezvoltat simţ al datoriei, va fi demn de toată încrederea în orice misiune i se va încredinţa”, nota viitorul general Constantin Şendrea, despre tânărul Traian Dârjan.
Datorită nevoii acute de piloţi pe front, Traian Dârjan a efectuat trecerea pe Messerschmitt Bf 109 G, pe 23 octombrie 1943 ajungând pe frontul din Rusia, în cadrul Grupului 9, cel care a înlocuit Grupul 7 Vânătoare. Victoriile bravului pilot nu s-au lăsat mult aşteptate: primul avion doborât de Traian Dârjan a fost un IAK, la 22 februarie 1944. A urmat, la 10 martie 1944, un alt IAK... apoi un Lagg, la 17 aprilie 1944 şi, din nou, un IAK, la 28 aprilie 1944. În toate aceste misiuni, de vânătoare liberă sau de escortare, Dârjan a fost coechipierul căpitanului Gheorghe Popescu-Ciocănel, un alt erou al Grupului 9 Vânătoare, asupra destinului căruia mă voi apleca într-un articol separat.
Ultima victorie înregistrată de Traian Dârjan în luptele de apărare a teritoriului ţării este pe 20 august 1944, misiune în care a doborât un avion rusesc la Iaşi, fiind în patrulă cu Bâzu Cantacuzino. A doua zi, Dârjan a fost lovit, aterizând forţat în apropierea unei unităţi de blindate sovietice. A fost făcut prizonier, dar a reuşit să scape, profitând de deruta provocată în rândul ruşilor de un atac al avioanelor Stuka româneşti. A fost căpturat, din nou, de o altă unitate rusească. Temerarul Traian Dârjan a reuşit, pentru a doua oară, să scape!
A reuşit să ajungă la unitatea sa, aflată deja în Transilvania, la Turnişor, lângă Sibiu, abia pe 30 septembrie 1944, zburând pentru eliberarea Transilvaniei de Nord, a Ungariei şi a unei părţi din Cehoslovacia.
La 25 februarie 1945, Traian Dârjan a zborat în celulă cu Bâzu Cantacuzino, comandantul Grupului 9 Vânătoare. Surprinşi de o patrulă de Me 109 germane, cei doi au fost atacaţi. Eroul Traian Dârjan a fost decapitat de un proiectil de 13 mm, tras de către asul german Helmut Lipfert, cel care îl instruise pe Traian Dârjan să piloteze un 109 G!
Despre activitatea lui Traian Dârjan din anul 1944, prinţul Constantin (Bâzu) Cantacuzino, pe atunci comandantul Grupului 9 Vânătoare scria în foaia calificativă:„...Deşi mic de statură are o înfăţişare plăcută şi este sănătos. Ţinuta bună. Foarte bun pilot şi foarte bun coechipier. Hotărât. Cultură profesională bună. Disciplinat şi bun camarad, modest, duce o viaţă cumpătată. Are conduită bună. Sincer şi devotat, prompt în executarea ordinelor. Activ şi punctual la serviciu. Vârsta 24 de ani, avere, soldă, misiuni în Grup 93 cu 110 ore. Are 11 victorii aeriene sigure şi una probabilă. Îl calific ca foarte bun şi merită a înainta în grad.”
Pentru curajul, dăruirea şi sacrificiul său, eroul Traian Dârjan a fost citat prin Ordinul de zi nr. 17/25 februarie 1945: „având în vedere curajul, abnegaţia şi spiritul de sacrificiu dus până la jertfirea de sine, dovedite în ziua de 25 februarie 1945 orele 16 de adj. stj.av. Traian Darjan din Gr. 9 Vt. în timpul inegalei şi vijelioasei lupte aeriene din sectorul Detva, pentru avântul şi temeritatea cu care s-a aruncat în lupta cu un inamic superior numericeşte, sfidând moartea şi jertfindu-se pe sine pentru gloria aripilor româneşti şi pentru apărarea şefului său de patrulă pe care niciodată nu l-a părăsit în luptă, oricât de grea ar fi fost aceasta ORDON: Citarea prin Ordin de Zi pe Corpul Aerian Român a adj.stj.av. Traian Dârjan din Grupul 9 Vânătoare a cărui acţiune de înaltă bravură dusă până la sublima jertfă, va rămâne veşnică în amintirea zburătorilor români. Aviaţia română pierde prin adj.stj.av. Traian Dârjan pe unul dintre cei mai temerari luptători aerieni în plină ascensiune, care cade eroic în a 176-a misiune şi care avea obţinute 11 victorii aeriane. Cei în drept se vor conforma.
Comandant CAR,
General  Ionescu Emanoil”

Numele ardeleanului Traian Dârjan va rămâne înscris cu litere de aur în istoria aviaţiei militare române, eroul a cărui memorie o cinstim cu pioşenie şi recunoştinţă astăzi!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu