Ieri dimineaţă, pe la ora 7 fără ceva minute, m-a sunat vecinul meu să-mi dea o veste ,,bună": aveam maşina spartă. În primele momente, m-am gândit că vreun amărât s-a gândit să fure casetofonul. Am făcut ce face orice om normal: am sunat la Poliţie. Ce m-a supărat? ATITUDINEA! Distrugerea ( vandalizarea ) - nu s-a furat nimic din maşină - este dovada incapacitaţii celui ( celor ) care a ( au) făcut acest lucru de a gândi! Înteleg să spargi un geam la o maşină, dar de ce să vrei să-l spargi şi pe al doilea? Şi, de ce eşti atât de idiot, încât să laşi urme care să poată duce la identificarea ta? Poate că acestă întâmplare se datorează unor derbedei frustraţi. Sau, poate, am ,,prieteni". Oricum, gestul de a distruge un obiect este primitiv. Dragilor, ar trebui să vă gândiţi la forţa argumentului, nu să aplicaţi argumentul forţei! Cel puţin, nu asupra unui obiect. Dacă aveţi ceva de spus, staţi faţă în faţă cu mine! Este mai cinstit şi mult mai onorabil pentru voi! Eu am răbdare! Aştept! Şi, împreună cu mine, mulţi alţii!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu