Toată lumea se chinuie să ne explice de ce şi cum trebuie să economisim. Este din ce în ce mai important să facem economie de libertate: să nu scriem, să nu gândim, să nu râdem, să nu credem că se poate mai bine, mai energic, mai repede. Disciplinaţi, îi ascultăm pe toţi, făcând zilnic economii: de carne, de lapte, de zahăr, de tandreţe, de vis frumos, de prietenie, de toleranţă, de speranţă, de plimbări în parc, de tinereţe, de bătrâneţe...Economia asta politică se comportă cu noi ca o ţaţă agresivă, care sare la bataie când îi spui că i s-au descusut ciorapii! Ne aruncă în mocirla talciocului pe care îl gestionează, cu o morgă plină de importanţă, caracteristică stăpânului învăţat să aibă pâinea şi cuţitul! Ne lasă doar disperarea, o stare cu care nicidecum nu poţi începe să trăieşti!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu